Din septembrie pina in mai, Constanta este un oras care aproape ca dispare de pe harta, ca, apoi, prin simpla sa vecinatate cu marea, sa redevina principalul punct de atractie pentru miile de turisti din toate colturile tarii.

Constanta de atunci…
Dincolo de Constanta actuala, prea putini sint cei care stiu ca orasul reprezinta metamorfozarea contemporana a fostei colonii grecesti, Tomis. Cel mai vechi asezamint de pe teritoriul Romaniei se ascunde inca sub actualul oras de mai bine de 2.500 de ani. Arheologii au reusit in ultimii zece ani sa aduca la lumina zilei o mare parte din ramasitele civilizatiei romane, Histria, fosta cetate devenind un important obiectiv turistic. Tomisul atingea apogeul in timpul dinastiei Antoninilor si Severilor in secolul al II-lea, facind parte din “Comunitatea celor cinci orase” (Tomis, Callatis, Histria, Dionysopolis si Odessos). In anul 138 a devenit metropola Pontului, fiind cel mai mare si cel mai infloritor oras de pe coasta de vest a Pontului Euxin. Cum prosperitatea economica nu ar fi suficienta pentru un oras ce s-a voit de renume in acea perioada, urbea a avut numai de cistigat odata cu “prigonirea” marelui poet roman, Publius Ovidius Naso, trimis in exil de imparatul Augustus in perioada 8-16 d.H. De-a lungul istoriei sale, orasul a rezistat cu greu vremurilor tulburi din secolele al III-lea si al IV-lea, presarate de numeroase invazii barbare. Denumirea orasului si-a gasit originile in izvoarele bizantine si italiene, unde portul Tomis era numit “Constantina”, nume dat de Constantin cel Mare in cinstea surorii sale, Constantina, in anul 281. Sarind peste istoria de sute de ani a portului, secolul al XII-lea a produs o noua ruptura in istoria orasului. Constanta este cucerita si inglobata in imperiul otoman, populatia orasului scazind dramatic mai ales din cauza deportarilor, astfel din marea urbe cu iz de oras occidental nemairaminind decit un sat de marinari si de pescari greci si turci. Odata cu trecerea timpului, conducatorii au incercat “romanizarea” Constantei, alarmati fiind de faptul ca in anul 1910 populatia orasului era de 12.725 de locuitori din care doar jumatate de nationalitate romana, restul fiind turci, armeni, evrei etc.

Constanta de acum
Pe toata durata regimului comunist, orasul de la malul marii a suferit un “lifting” in ceea ce priveste imaginea. Planurile megalomanice ale Ceausestilor si-au pus amprenta intr-un mod aproape ireversibil asupra Constantei. Vechile case din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea au fost, asa cum s-a intimplat in majoritatea oraselor din tara, inlocuite de blocurile comuniste. Fara sa fie insa puternic industrializata, Constanta a devenit rapid un oras dependent de portul maritim, dar si de turism. Fara un plan clar in ceea ce priveste dezvoltarea potentialului turistic imens al orasului, la acea vreme singurul oras important de la malul marii, hotelurile au inceput sa apara cu timiditate. La inceput doar pentru membrii de partid, apoi usor-usor pentru intregul “popor”. Chiar sotii Ceausescu nu au ratat ocazia de a avea o resedinta de vacanta in Constanta, ei venind aici impreuna cu apropiatii si invitatii lor cel mult doua-trei saptamini pe an. Odata ce startul a fost dat de “intiiul turist al tarii”, nu a durat mult ca si ceilalti importanti oameni in stat, la acea vreme, sa-i calce pe urme si sa-si ridice adevarate palate pe malul marii, chiar daca, de cele mai multe ori, nu veneau aici la mare decit o data pe an. In tot acest timp, portul Constanta devenea principala poarta prin care bunurile de orice natura intrau si ieseau din tara intr-o perioada in care comertul nu era nici pe departe asemanator cu ceea ce se petrece in zilele noastre. Acest fapt a avut repercusiuni asupra micului oras care, intr-o perioada de timp destul de scurta, a reusit performante de invidiat in domeniul economic, dar nu numai. In 1950, populatia Constantei era de 80.000 de locuitori, 35 de ani mai tirziu ea ajungind la impresionanta cifra de 320.000 de locuitori, ceea ce poate demasca adevarata explozie pe care a avut-o orasul din acest punct de vedere. In perioada anilor a70-a80, renumele Constantei se consolidase in cea mai mare parte. Turismul sindical reusea sa aduca pe perioada verii chiar sute de mii de turisti, din tara, dar si din strainatate, cel mai adesea acestia venind din Rusia, Ucraina si din tarile nordice, precum Suedia, Norvegia, si in numar mai mic din Germania. Capitalismul a reprezentat pentru Constanta o noua etapa pe care trebuia sa o parcurga. Desi numarul turistilor a scazut simtitor, iar comertul a inceput sa se faca si prin alte mijloace, Constanta a reusit sa-si mentina renumele, si nu doar prin vecinatatea sa cu marea, ci si prin obiectivele turistice care au transformat portul intr-un oras- statiune. Astfel, chiar si in prezent turistii care ajung in Constanta pot profita si de alte lucruri in afara de cei sase kilometri de plaja, aflata in apropierea orasului.

Cetatea Histria
Pe malul Lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat, in urma cu peste 2.600 de ani, vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, podoabele grecesti erau schimbate pe grine, miere, ceara de albine, piei de vita, peste sarat, oferite de triburile locale. Histria (Istria, in limba greaca, denumire luata de la fluviul Istros = Dunarea) este prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizica (gymnasion) si cele cultural-artistice (museion) cunosteau o deosebita activitate.
Intre secolele I si al III-lea d.H se instaureaza puterea romana pe meleagurile Dobrogei de azi. In aceasta perioada, in oras se construiesc temple inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice), cartiere ale cetatenilor bogati cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era asezat orasul, a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizind iesirea la Marea Neagra. Cu tot neajunsul creat de lipsa posibilitatilor de a mai face negot pe mare, orasul-cetate si-a mai prelungit existenta pina in secolul al VI-lea. Cumplita invazie a avarilor, care distrug aproape in intregime cetatea, ii obliga pe locuitori s-o paraseasca in cautarea unui loc mai ferit de primejdii. Incet-incet, Histria, a carei viata mai pilpiie ca o firava lumina se ruineaza; uitarea ii ingroapa si numele, si locul. Histria, cea mai veche asezare urbana din tara, a fost scoasa la lumina incepind din 1914, de sapaturile marelui istoric si arheolog Vasile Pirvan.

Farul genovez
Situat asa cum ii sta bine oricarui far exact pe faleza, Farul genovez este considerat de catre autoritatile locale un monument. A fost construit intre anii 1858 si 1860 in amintirea negustorilor genovezi care au calatorit pe mare in secolul al XIII-lea. Farul are o forma octogonala si este inalt de opt metri, dar, datorita amplasarii sale, ajunge sa aiba o inaltime de 22 de metri deasupra nivelului marii, iar, in virf, are o cupola metalica unde, de ceva timp, nu se mai afla insa sticla farului care, in trecut, ghida navele.

Moscheea
O impunatoare cladire construita in stilul arabo-bizantin, de mai bine de 50 de metri inaltime, moscheea, situata in apropierea Pietei Ovidiu, reaminteste si acum de dominatia otomana. Construita in 1910, moscheea reprezenta un locas de cult pentru importantele comunitati de turci din Constanta. Edificiul impresioneaza prin poarta mare de la intrare, construita integral din marmura neagra din Italia, dar si prin picturile murale de la interior. In moschee se afla cel mai mare covor oriental din tara noastra: 144 mp, 500 de kilograme si o vechime de 200 de ani. Se spune ca acest covor ar fi apartinut sultanului Abdul Hamid.

Biserica greaca “Schimbarea la fata”
A fost ridicata intre anii 1863 si 1865 prin contributia coloniei grecesti din oras, care a primit aprobarea sultanului Abdul Aziz. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului, scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia. Biserica nu are turle, datorita restrictiilor impuse de autoritatile otomane care stapineau la acea data teritoriul Dobrogei. In anul 1954, biserica a fost declarata monument istoric si inclusa in patrimoniul national. In momentul de fata, biserica “Schimbarea la fata” are statut de parohie mixta romano-elena, slujbele fiind tinute atit in limba romana, cit si in limba greaca.

Cazinoul 
Renumit pentru arhitectura sa in stilul rococo, cazinoul de pe faleza din Constanta si-a pierdut insa in timp “atributele”. Construit in 1910, designul a fost realizat in totalitate de arhitectul francez Daniel Renard. Cazinoul a reprezentat mereu un simbol de referinta pentru Constanta, fiind cunoscut de toti vizitatorii litoralului. Acest obiectiv nu a fost neglijat nici in timpul comunismului, ba, din contra, in 1985-1987 cladirea a fost renovata, iar intregul mobilier a fost inlocuit cu unul nou, dar in acelasi stil.

Acvariul
Inaugurat la 1 mai 1958, acvariul, unic in Romania, a servit nu numai scopurilor turistice, ci, de multe ori, si in domenii stiintifice. Situat chiar in fata cazinoului, acvariul gazduieste o “colectie” impresionanta de pesti (2.000 de pesti din 60 de specii) si plante subacvatice care se pot gasi in ecosistemul Marii Negre, dar nu numai.

Delfinariul
Deschis mult mai tirziu decit acvariul, in 1972, delfinariul a reusit sa devina insa renumit prin numerele de dresaj cu delfini care au reprezentat deliciul turistilor de-a lungul anilor. In ultimii ani, pe linga numerele de dresaj cu delfini, au mai fost adusi si citiva pinguini si chiar foci. “Reprezentatiile” se dau de cele mai multe ori in aer liber, dar delfinariul are in incinta sa si o piscina acoperita foarte mare pentru zilele ploioase.

Planetariul
Pentru cei ce sint interesati de astre si constelatii sau pentru cei ce doresc sa isi largeasca cunostintele, Planetariul din Constanta este locul excelent de vizitat. Pe un tavan in forma de bolta este proiectat cerul cu stele si cursul lor in timpul anului, totul fiind insotit de comentariile unui specialist. Planetariul are doua proiectoare, primul avind capacitatea de a proiecta peste 7.000 de stele si de a realiza orice configuratie a cerului cu imagini virtuale. De asemenea, aici se mai gasesc aparate auxiliare, instrumente pentru observatie, lunete si telescoape.

Text: Oprea Mihai Gabriel