Ne preocupă relația cu actualitatea editorială din România. Demersul nostru este însă mai mult decât o semnalare a aparițiilor care se pot încadra în ceea ce numim literatură de călătorie. Ea include lucrări de referință științifică sau literară care definesc – în bună măsură – opțiunile noastre axiologice. Se vor regăsi lucrări care răspund unui orizont de așteptare dinamic, construit de cititori ce caută răspunsuri verosimile, chiar verificabile, la marile întrebări – ale omului dintotdeauna – mereu actualizate și reinterpretate.
[...] „O carte despre întâlniri în poieni și pe vârfuri de munte, unde Zamolxes se sfâșia luciferic, între absolut și trecător, despre locuri în care oamenii se adună pentru a se cunoaște, pentru a se îngădui, se îngăduie pentru a se înțelege și, poate, se înțeleg pentru a se iubi. O carte despre drumuri, sosiri și plecări, târguri și bâlciuri,…
[...] „Pseudo-cynegeticos alternează pictura istorică cu pictura de peisagiu, Odobescu dovedindu-se și în această direcție un artist virtuos, de o rară forță de sugestie. Descripțiile inserate în Scenele istorice, Câteva ore la Snagosv, diverse studii arhelologice, dar mai ales în Pseudo-cynegeticos se înscriu printre paginile antologice ale literaturii noastre. Descrierea Bărăganului se impune a fi citată cu precădere ori de câte ori…
[...] „Peste dificultățile unei călătorii de aproximativ 800 de km, de parcurs pe jos (cu o pereche de încălțări? cu bani destui în pungă? cu haine potrivite pentru căldură, soare, ploaie, șes ori munte?) sau chiar în câte o căruță de ocazie, vom adăuga faptul că pe traseul Cernăuți-Ipotești-Suceava-Fălticeni-Piatra-Neamț-Bicaz-Gheorghieni, flăcăul Mihail Eminovici trebuia să-și prezinte documentul pașaport în patru puncte…
[…] „Pe Calistrat Hogaș și Alexandru Vlahuță, ca și pe Mihail Sadoveanu de altfel, îi învățam la școală, în anii '80, ca „maeștri ai descrierilor de natură”. Mă plictiseau de moarte. Nu nu se spunea mai nimic despre viața lor, despre contextul în care și-au scris opera, despre istoria la care participaseră. Coonstrângerile ideologice specifice comunismului ceaușist târziu impuneau studierea…
[…] „Privită în ansamblul ei, cartea aceasta, așa cum mărturisesc autorii înșiși, are drept scop (și nu unicul) acela de a stabili o hartă posibilă a peregrinărilor lui Eminescu. Cu toate acestea, o astfel de hartă ar fi rămas incompletă, ca toate celelalte de dinainte, dacă autorii s-ar fi oprit aici. Meritele narațiunii lor umplu golul altor planuri, unele secundare, de…
[…] „Itaca cea unică devine multiplă. Experiența timpului a pulverizat singularitatea ei într-o miriadă de imagini variate, schimbătoare, strălucitoare, care luminează drumul călătorului. Acest loc paradigmatic al ospitalității a fost metamorfozat de către timp, deformat de către amintire, reconstruit de imaginație, transfigurat de dorință. Itaca, capăt și țintă ale căutării ospitaliere, a revelat ospitalitatea timpului, adică puterea sa de a…
[…] „Călătoriile înăuntrul țării au, mai toate, un caracter declarat identitar, apăsând pe interesul național, de cunoaștere a țării din care simt că sunt parte, precum și a capitalei sale (ardelenii Cipariu, Vulcan, A.P. Alexi) sau de împlinire a datoriei de a o cunoaște mai îndeaproape în locurile deja vestite, la munte (Gr. Alexandrescu, A.D. Xenopol, V. Mestugean), în zone…