[…]

„Cele dintâi drumuri, din proprii „timpi imemoriali” sunt chiar din vara anului 1853, dacă nu și de mai dinainte, când a fost adus pentru întâia oară la Ipotești, așezare ce reprezintă pentru întreaga lui formație mai mult decât locul său de naștere: cea mai profundă legătură cu spațiul specific românesc, pe care avea să-l definească puțin mai târziu Lucian Blaga. […] Până la 7-8 ani, „țara” lui Mihai era așadar Ipoteștii, cu unele drumuri, desigur, la Botoșani și Agafton, unde familia avea rubedenii, la târg la Dorohoi ori la Bucecea, la Dumbrăveni, unde căminarul muncise mai înainte și avea prieteni, în alte locuri din jur, poate și până la Mihăileni, luat să-și conducă frații când porneau spre studii, în alte zări, mai îndepărtate. […] La 19 ani, așadar, când pornea din Cernăuți la Praga (unde va face prima fotografie) și apoi la Viena „Țara” lui Eminescu era cu adevărat întregul pământ locuit de români. […] Revenirile în țară sunt scurte vacanțe, sub semnul permanentelor acumulări privind viața, limba și obiceiurile poporului român, dar și cu interese politice. În acest sens este unul dintre cei mai îndârjiți organizatori ai Serbărilor de la Putna, la care participă cu suflet de mare patriot.”

[…]