„Mesterilor Tarii Bihorului si celor care vor sa viziteze Cetatea, deopotriva: 

Multumescu-va voua, mesteri din Tara Bihorului, pentru roada muncii voastre, care din apuse vremuri inca au dus de veste de harnicie si traditie nestramutata. Oalele, furcile, cosurile, tesaturile, feroneriile si constructiile voastre au dus faima cetatii si voua. Multumescu-va voua, vizitatori din toate timpurile, ca ati venit la Cetatea Oradiei, ati vazut lucrarea noastra si ati spus si altora. Cetatea si orasul au crescut prin voi toti. Eu, Capitanul Cetatii Oradiei, dau lumii stire ca aici este locul istoriei si traditiilor vii.”

Scrisoarea comandantului cetatii Oradea

Varadinum, Oradea, Nagyvarad, Grosswardein
Mie imi plac povestile, spuse in tihna, cu voce calda. Si, mai mult, imi plac legendele. Pentru ca se spune ca au un simbure de adevar. Asa am ajuns sa plec la drum spre Oradea, sa vad cu ochii mei orasul si cetatea. Legenda infiintarii cetatii mi-a povestit-o vecinul meu ardelean care nu rateaza nici un moment sa ma opreasca si sa imi spuna cite ceva interesant.. .sau nu. De data asta, mi-a captat atentia. Se zice ca, intr-o seara instelata a anului 1092, pe cind se afla la vinatoare prin Tara Crisurilor, Regele Ladislau al Ungariei a ajuns intr-o poiana larga, strajuita de ambele parti de apele cristaline ale Crisului Repede, nu departe de Peta-Hewjo, piriul care nu ingheata niciodata. A adormit repede, obosit fiind dupa goana cerbilor. In vis, i s-au aratat doi ingeri, care i-au cerut sa inalte deindata, acolo, o manastire zidita, cu hramul Sfintei Fecioare Maria.

Locul acesta l-a numit Varad, iar, in jurul manastirii, care avea sa ajunga un vestit centru de pelerinaj, s-a construit o cetate ce a stat multe secole in apararea crestinatatii. Asa a inceput istoria unuia dintre orasele vestite ale Europei: Varadinum, Oradea, Nagyvarad, Grosswardein. Inca de la inceputurile sale, Cetatea Oradea a constituit nucleul polarizator al asezarilor din spatiul oradean, prin concentrarea in jurul sau a functiilor politice, militare, administrative si religioase ale zonei. Constituind un important centru religios, in urma sanctificarii, in 1192, a fondatorului episcopiei oradene, Sf. Ladislau Taumaturgul, totodata loc de pelerinaj european, Cetatea Oradea a fost in secolul al XV-lea unul dintre cele mai insemnate centre ale umanismului si renasterii din Europa Centrala si de Est. Aici a functionat o mare biblioteca, cu carti aduse direct de la Florenta, un Lyterarum asylum – loc de intilnire a marilor carturari umanisti ai timpului, un observator.

Aflata azi pe granita vestica a Romaniei, Oradea a stat dintotdeauna la rascrucea unor drumuri comerciale importante ce legau Occidentul de Orient. Infatisarea ei de astazi sta sub semnul multiplelor influente inregistrate de istorie, nu doar in plan arhitectural, ci si structural, economic, social si, nu in ultimul rind, cultural. De-a lungul secolelor, Nagyvarad* (Oradea, in limba maghiara), a devenit un cadru citadin care a facut posibila convietuirea mai multor etnii si manifestarea specificului fiecareia, in acelasi spatiu. Oradea si-a definit personalitatea ca oras pe o traiectorie istorica in ale carei coordonate se regasesc dimensiunea autohtona si europeana, deopotriva, un climat spiritual marcat de confluenta dintre valorile civilizatiei Occidentului si Orientului. Istoria trecuta, dar si cea recenta ne demonstreaza constanta deschidere a locuitorilor sai spre cultivarea unei atmosfere in care, indiferent de etnie, de religie sa-si poata construi un destin al demnei existente in Romania de astazi. Nefiind mai prejos decit multe alte orase europene, “Micul Paris”, asa cum era numita Oradea la inceputul secolului trecut, va asteapta sa retraiti farmecul sau de belle epoque, dat de arhitectura in stil ecletic, neoromanesc, neoclasic, baroc. Fara a impresiona prin marime sau opulenta, cladirile din Oradea au acel iz de bunastare si bun-gust pe care il veti aprecia, cu siguranta, iar hotelurile, cafenelele si restaurantele de cea mai buna calitate va asteapta sa le calcati pragul.

Scurt istoric
In 1113, apare prima mentionare a toponimului Oradea (Varadinum), intr-o diploma a abatiei bizantine din Zbor. Bihorul a fost transformat in comitat de catre regatul feudal maghiar. Regele Ladislau (1077-1095) construieste cetatea Oradei, care devine un important centru religios catolic prin formarea episcopiei romano-catolice. In 1204, un document papal mentioneaza existenta unei numeroase populatii ortodoxe.  Navalirea tatara, din 1241, a lovit si a frinat procesul de feudalizare din Bihor.
1660-1692 – dominatie turca
1692 -anexarea la Imperiul Habsburgic.
Din 1852, se introduce iluminatul stradal.
In 1870, Oradea este ridicata la rang de municipiu.
In 1870, s-a extins iluminatul stradal, cu lampi de gaz, modernizarea lui urmind in 1907.
Intre anii 1902 si 1903, se construieste actuala primarie a Oradei.
In 1903, se construieste uzina electrica.
In 1906, se monteaza primele linii de tramvai si prima retea de canalizare.
In a doua parte a secolului al XIX-lea incepe pietruirea strazilor, iar, in 1913, se asfalteaza primele strazi.
12 octombrie 1918, se adopta Declaratia de la Oradea, privind hotarirea natiunii romane din Ungaria, Transilvania, Banat si Maramures de a se aseza printre natiunile libere.
La 12 octombrie 1944, a avut loc atacul decisiv asupra orasului Oradea. Trupele ungare si germane s-au retras din oras.

Text: Ana-Maria Tănăsescu