Cuba, si mai ales, capitala tarii, Havana, se numara printre cele mai importante destinatii turistice din zona Caraibelor. Insula, descoperita de Columb in 1492, este cea mai mare din regiune, cu o suprafata de 110.860 kmp si o populatie de 11 milioane de locuitori, doua milioane dintre acestia gasindu–se la Havana, un oras plin de viata si mereu agitat.
Între frumusețe și presiunile regimului comunist
Numele tarii deriva din cuvintul “cubanacam”, apartinind populatiei indigene Taino, si inseamna “loc in centru”. Acest teritoriu gazduieste plaje cu nisip alb, intinse pe zeci de kilometri, fiind vestite prin celebrele trabucuri cubaneze, considerate a fi cele mai bune din toata zona Caraibelor.
O calatorie in Cuba este ratata daca nu veti vizita in primul rind Havana, apoi Varadero, cea mai importanta statiune turistica a tarii, unde se afla si cea mai frumoasa plaja, sau Santiago de Cuba, un oras impresionant si vechi aflat in estul tarii. Nu sint diferente mari de temperatura intre sezoane in Cuba, placutul sau climat subtropical fiind sporit si de adierile usoare ce vin dinspre nord–est. Sezonul umed isi face aparitia in luna mai si dureaza pina in octombrie, in timp ce o iarna uscata isi face simtita prezenta in restul lunilor. Temperaturile medii ating 27 de grade Celsius in lunile iulie si august si aproximativ 22 de grade in februarie. Umiditatea fiind relativ ridicata, este indicat sa aveti la dumneavoastra o pelerina de ploaie sau o umbrela, pentru a preintimpina eventuale incidente neplacute.
Fosta colonie spaniola, Cuba a primit numerosi sclavi africani pentru a munci pe plantatiile de cafea si de trestie de zahar. In 1898, prin tratatul de pace care incheia razboiul hispano–american, Spania renunta la suveranitatea asupra Cubei, care isi proclama independenta in 1902. Protectoratul american asupra Cubei dureaza pina in 1934, iar in 1959 regimul dictatorial al lui Batista (instaurat in 1952) este inlaturat de revolutia lui Fidel Castro, dupa trei ani de lupte.
Relatiile cu SUA se deterioreaza in urma valului de nationalizari initiat de noul regim cubanez, iar instalarea pe insula a rachetelor sovietice cu raza medie de actiune declanseaza in 1962 o criza fara precedent, ducind lumea pina in pragul unui nou razboi. Izolat ca urmare a embargoului american, Castro transforma Cuba intr–o tara socialista, iar sistemul represiv sporeste odata cu adincirea crizei economice. Paradoxal, deceniile de izolare politica si economica au pastrat farmecul natural al tarii, ferind–o de turismul de masa, care poate ar fi distrus acest echilibru fragil, pastrindu–i in schimb farmecul colonial.
Ademenindu–vă, încurcându–vă și vrăjindu–vă, Cuba le are pe toate!
Epica arhitectura coloniala, tinerii dansatori de salsa, frescele reprezentindu–l pe Che Guevara, plajele impodobite cu nisipuri albe si fine, cimpurile ce isi leagana trestiile de zahar – peisajele Cubei sint pe cit de strafulgeratoare pe atit de nemuritoare. Este o insula cu o mostenire istorica unica, plutind in mijlocul oceanului pentru a depasi globalizarea. Cuba a fost dintotdeauna imaginea tipica pentru o insula din Caraibe, caracteristica vie si astazi, ceea ce ii da un farmec unic.
Plajele marginite de ape limpezi, briza tropicala, plantatiile de mango si guave, orasele aglomerate, pline de exemple fascinante de arhitectura coloniala spaniola, cu piete mari, masini clasice, muzica, toate se imbina pentru a crea un ansamblu special. Intr–un astfel de loc exotic sosesc turisti din intreaga lume si in fiecare an numarul acestora se mareste semnificativ, ei bucurindu–se de tot ce ofera aceasta tara, aflata inca sub un regim comunist. Cuba are foarte multe de oferit oricarui turist, dar, potrivit parerii generale, tara este deosebita, fiind greu de inteles si de iubit altfel decit cunoscind–o direct. Cubanezii s–au adaptat la nevoile turistilor; in locul dolarilor, bancile cubaneze au introdus peso convertibil, aproape egal ca valoare cu dolarul american, care inlocuieste toate valutele, dar nu poate fi folosit in toate magazinele si localurile. Cu exceptia dolarului american, exista locuri unde puteti plati cam cu orice valuta internationala importanta. Puteti, de asemenea, plati cu cecuri, cu o conditie, general valabila, aceea de a nu fi cetatean american.
Se resimte inca de la inceput un puternic simt artistic printre locuitorii Cubei, de la artisti formati in scolile de stat si pina la amatori. Cubanezii savureaza foarte mult muzica, multe stiluri muzicale si de dans, ca de exemplu, salsa sau cha–cha–cha, luind nastere aici. Pe linga renumitele trabucuri, aceasta tara mai este cunoscuta si pentru romul sau, foarte cautat in intreaga lume. Iar o figura emblematica este cea a lui Fidel Castro.Originile tigarilor de foi merg departe in timp, pina in secolul al X–lea, cind locuitorii din zona Caraibelor fumau stramosul trabucului de astazi. Originea cuvintului cigar (trabuc, in limba engleza) este termenul mayas siyar, fiind descoperite in Guatemela mai multe vase apartinind culturii Maya, care infatisau oameni fumind tigari de foi. Christopher Columbus este creditat pentru introducerea fumatului in Europa, vasele expeditiilor sale intorcindu–se pe batrinul continent cu tigarile de foi produse de populatiile din Caraibe. La inceput, tutunul a fost considerat ca avind proprietati curative, fiind in acelasi timp considerat de catre unii drept o unealta a raului. Drumul pina la imaginea pe care trabucurile o au astazi a fost unul lung.
Inainte de Primul Razboi Mondial, trabucurile erau mai populare decit tigarile obisnuite, dar costurile de fabricatie si de cumparare au facut ca acestea sa treaca pe plan secundar. Un impact decisiv in formarea aurei mistice in care sint invaluite tigarile de foi l–a avut embargoul impus Cubei in 1962 de catre Administratia Kennedy, trabucurile cubaneze devenind astfel un bun pretios si foarte greu de obtinut, exclusiv prin cai ilegale. Fumatul trabucurilor a inceput sa fie mai raspindit in Anglia si Franta dupa terminarea razboiului peninsular, cind soldatii francezi si englezi s–au intors acasa cu acest obicei invatat in Spania. Productia de “segars” a inceput in Anglia in anul 1820, iar in 1821 a fost emis un Act al Parlamenului care cuprindea reglementarile privind productia acestora. Odata cu rafinarea gusturilor, trabucurile fabricate in Spania au fost inlocuite cu cele produse in Cuba.
In secolul al XIX–lea, fumatul devine popular pentru clasele superioare, gentlemenii englezi si francezi adoptind acest obicei ca un semn al statutului lor. Din cauza mecanizarii procesului de fabricatie, productia de trabucuri in Cuba intra in declin incepind cu anul 1920. Ritualul trabucului fumat dupa cina, acompaniat de o bautura fina, a devenit o traditie, pastrata pina in zilele de astazi. Trabucurile bundle sint cele fara eticheta, impachetate in celofan, de obicei cite 50 sau 25 in pachet. Aparind prima oara in 1960, au devenind o importanta sursa de venit pentru distribuitori, iar pentru consumatorii in cautare de alternative la trabucurile obisnuite, o varianta economica.
Fabricarea trabucurilor premium presupune un proces indelungat, incepind cu cultivarea si terminind cu maturarea trabucului. Cuba este renumita pentru tutunul de cea mai inalta calitate, regiunea Vuelta Abajo fiind cea mai buna zona din lume pentru cultivarea tutunului. Aceasta reprezinta principala sursa de tutun pentru trabucurile cubaneze. Este singura zona in care se obtin toate tipurile de frunze. Tutunul este sortat dupa aroma, marime si tip de frunza, in vederea rularii. In componenta unui trabuc se folosesc diverse tipuri de frunze, provenind din mai multe soiuri de tutun; in functie de reteta, in componenta unui trabuc intra, de regula, de la doua pina la patru tipuri de tutun. Este important sa alegeti bautura potrivita pentru trabucul fumat.
Trabucul si bautura se compenseaza reciproc. Un trabuc tare merge cu o bautura mai slaba, ca de exemplu o margarita, sau cu o bere usoara. Berea poate fi potrivita si cu un trabuc mediu. Taria unui scotch poate fi imblinzita cu un trabuc mai moale. Alegerea se face pe principiul completarii si tine de gustul fiecaruia. Exista totusi combinatii recunoscute de majoritatea consumatorilor. Trabucurile sint produse complexe, cu o istorie care se pierde in negura timpului, si trebuie apreciate pe masura valorii lor. Desi actuala tehnologie permite si realizarea automata a tigarilor din foi, cele de calitate superioara sint facute manual. De aceea, doua trabucuri pot avea acelasi model, fara a fi identice.
Este greu de transmis minunatia, senzualitatea si frumusetea excedentara a Havanei; de imaginat un oras atit de plin de verva si ritm. Dar pina nu va veti plimba de–a lungul Maleconului, nu va veti pierde pe vechile strazi pietruite ale Havanei ca intr–o urzeala a timpului, misca in ritmuri salsa pina dimineata, dupa un spectacol de dans oferit in clubul Tropicana, sau asista la ritualurile religioase ale afro–cubanezilor, ce se desfasoara pe strazi, toate acestea vi se vor parea doar cuvinte frumoase. Oras al carui nume provine din spaniola, La Habana (denumirea completa este San Cristbal de La Habana) este capitala Cubei, fiind o provincie independenta. Havana are 2.201.610 de locuitori, fiind al patrulea oras ca marime din Caraibe, dupa Caracas si Maracaibo (din Venezuela), precum si Santo Domingo (din Republica Dominicana). Partea veche a orasului Havana se afla, din 1982, pe lista de locuri din patrimoniul mondial. Daca ajungeti in capitala Cubei, nu trebuie sa ratati urmatoarele obiective turistice: Plaza de Armas, Cityas Museum “Palacio de los Capitanes Generales”, Plaza de la Catedral, La Bodeguita del Medio, Parcul Militar Morro–Cabana.
Cultura cubaneza este foarte interesanta, pitoreasca, de multe ori parind un amestec excentric. Acest amestec diferit, de multe ori contrastant, al factorilor si influentelor regasite, poate fi observat in mai multe aspecte ale culturii cubaneze; amestecul raselor umane este prima si cea mai evidenta caracteristica. Havana se numara printre cele mai importante orase ale lumii, o dovada graitoare fiind extraordinara varietate si calitatea arhitecturii sale; in prezent, capitala cubaneza este unul dintre exclusivistele locuri de intilnire pentru evenimente de o deosebita importanta.
Orasul, desi de o rezonanta fascinanta, prin uluitoarea sa arhitectura coloniala, cu muzica si dansurile aduse de sclavii africani, impinzit de galerii de arta si muzee, de minunate cladiri restaurate, este intr–o cadere continua, literalmente. Comunismul este inca in viata aici, desi se spune mereu ca pentru Havana lucrurile nu vor ramine asa mereu. Carnavalul de la Havana se desfasoara la sfirsitul lunii iulie si inceputul lui august, debutind cu parade in fata Capitoliului si de–a lungul Maleconului in serile de weekend, acesta anuntind incheierea recoltarii trestiei de zahar, initial vestind, de asemenea, perioada in care sclavii erau liberi pentru a se bucura de sarbatoare. In aceste zece zile, tobele domneau asupra orasului.
In iulie se desfasoara si Festivalul culturii caraibiene, in timp ce in octombrie are loc festivalul de muzica contemporana, ce dureaza zece zile. In Trinidad se desfasoara Saptamina Culturii Trinitare, la sfirsitul lui noiembrie, existind inca multe alte sarbatori. De observat insa este faptul ca ziua de Craciun a fost declarata sarbatoare nationala in 1997, cind provincia a fost vizitata de Papa. Daca va cazati in centrul istoric sau pe aproape, puteti porni intr–o scurta plimbare prin parc, unde veti descoperi si o statuie de bronz a lui John Lennon, stind pe o banca, sau, pentru citiva pesos, sa luati un “coco–taxi” pe trei roti, care va va oferi un mod placut de a admira si, de ce nu, mirosi orasul. El Patio, din Piata Catedralei, este un loc placut pentru a petrece o dupa–amiaza calda, savurind un mojito si chiar un trabuc, admirind luxoasa cladire, fie ca alegeti sa luati loc in curtea interioara sau in piateta.
Varadero, preferat de europeni și de canadieni
Acest oras inca pastreaza aerul vechi, colonial, al arhitecturii, dar secolul al XX–lea isi face simtita prezenta in viata agitata de noapte, in cabarete, cluburi si cinematografe. Nimeni nu poate spune ca nu a auzit de faimoasele tigari de foi, de cerveza (berea traditionala) sau de legendarele cocktailuri. Arta producerii romului cubanez este amplu ilustrata printr–o vizita la Muzeul Romului, completata fiind si de un pahar de “Havana club”, o lectie despre cum va puteti amesteca propria bautura cubaneza, urmata apoi de o incursiune in doua dintre cele mai renumite baruri si savurarea unui cocktail oferit intr–un hotel al Havanei.
Santiago de Cuba
Vibrant, tropical, nadusind neincetat, Santiago de Cuba este al doilea oras ca marime din Cuba; se autoproclama ca fiind pe primul loc din punct de vedere cultural. Avind o populatie cu putin sub jumatate de milion de locuitori, Santiago este deosebit prin istoria unica si ritmul sau propriu. Orasul a servit drept scena pentru multe dintre cele mai mediatizate evenimente din istoria moderna a Cubei, fiind si locul natal al unora dintre cei mai viteji revolutionari si muzicieni contemporani; capitala a vechii provincii orientale, adaposteste cea mai mare comunitate de afro–cubanezi din Cuba si un simt hotarit de a se diferentia de restul tarii. Santiago se intinde dintr–un golf larg, asezat la baza unor munti nu foarte inalti, pazit fiind de fortareata “El Morro”, ce dateaza din secolul al XVI–lea. Excursii foarte placute isi asteapta vizitatorii pentru a explora imprejurimile orasului: El Cobre – un sanctuar asezat pe o frumoasa portiune subalpina a muntilor Sierra Maestra, dar si “Gran Piedra”, o superba zona stincoasa in imediata apropiere a orasului.
Text: Horia Manolache
